09 Nov Elena Pegoraro: „M-am îndrăgostit de Transylvania College și din acest motiv am rămas în România“

Elena Pegoraro lucrează la Transylvania College (Cluj-Napoca) din 2019. Este director de Wellbeing și Leadership & safeguarding lead. Într-un interviu pentru blogul școlii, Elena a vorbit despre mutarea în România, pandemie, experiența ei la Transylvania College și viața sa înainte de a veni aici.

Blogul Transylvania College: Elena, acesta este cel de-al doilea an școlar al tău ca director de Wellbeing și Leadership & safeguarding lead la Transylvania College (TC). Ce presupun aceste titluri și care este misiunea ta personală ca director de Wellbeing?

Elena Pegoraro: În calitate de director de Wellbeing și Leadership, sunt responsabilă de coordonarea livrării curriculum-urilor și activităților de wellbeing și leadership, precum și cu discutarea și monitorizarea oricăror îngrijorări legate de wellbeing în rândul elevilor și colaborarea cu profesorii și părinții pentru a-i sprijini. Sunt, de asemenea, responsabilă cu strategiile de îmbunătățire a managementului comportamentului. În calitate de safeguarding lead, colaborez cu Cristina Ungvari. Mă asigur că elevii și personalul se simt în siguranță atât din punct de vedere fizic, cât și din punct de vedere emoțional și, dacă există semne de abuz, neglijare sau hărțuire, eu sunt persoana care să fie informată și care poate oferi sprijin.

Când te-am intervievat acum două veri, am aflat că ești din Italia, dar te-ai mutat în România și ai început să lucrezi în TC în august 2019. Ce a fost înainte de TC pentru tine?

Da, sunt din Italia, dar am mers la universitate în Melbourne, Australia, unde am locuit cinci ani. Mi-a plăcut perspectivele progresive din Melbourne asupra psihologiei și sustenabilității și faptul că acel spațiu este un amestec al diferitelor culturi. Mi-a deschis mintea și mi-a insuflat angajamentul de a celebra diversitatea oriunde merg. La Melbourne, am început să lucrez ca profesor. Apoi m-am oferit voluntar în domeniul sustenabilității în Noua Zeelandă și Indonezia timp de șase luni. M-am întors în Italia, unde am lucrat ca profesor de engleză freelancer și lector universitar timp de cinci ani, în timp ce îmi finalizam masteratul în predarea limbii italiene ca a doua limbă. M-am mutat în Marea Britanie pentru a obține calificarea de profesor de psihologie, apoi m-am mutat în România pentru a lucra la Transylvania College.

Ești și profesor de psihologie. Povestește-ne despre experiența ta în psihologie, cea în wellbeing și despre legătura dintre cele două.

Ador predarea psihologiei la fel de mult pe cât ador să predau wellbeing! Sunt de fapt doua lucruri foarte diferite. Curriculum-ul Cambridge pentru psihologie este unul științific și oferă elevilor abilități de gândire critică și cercetare care îi fac să abordez pragmatic subiectul și-i pregătesc pentru universitate. Temele includ abordarea biologică și cognitivă a psihologiei, metodele de cercetare, anomaliile și așa mai departe. Pe de altă parte, wellbeing-ul se referă la modul în care credințele și experiențele noastre personale ne modelează acțiunile și relațiile. Predarea wellbeing-ului înseamnă crearea unui spațiu sigur în care elevii să se exploreze pe ei înșiși, să reflecteze asupra relației lor cu ceilalți și asupra concepțiilor greșite. Temele includ siguranța online, bullying-ul, relațiile, tranziția spre gimnaziu sau liceu. Atât psihologia, cât și wellbeing-ul îi învață pe elevi să fie auto-reflexivi și cu o minte deschisă.

Care a fost una dintre cele mai mari provocări din cariera ta?

Greu de spus, deoarece tind să văd provocările ca pe niște oportunități. De exemplu, când eram în Italia, mi-am dat seama că diploma mea australiană mi-a îngreunat accesul la anumite oportunități de muncă în educație. A fost foarte greu să-mi părăsesc (din nou) țara și din rețeaua profesională pe care mi-o construisem. Cu toate acestea, m-am mutat în Marea Britanie pentru a mă califica în jobul de profesor de psihologie, pentru că am vrut să lucrez în școli din Marea Britanie sau în școli internaționale din întreaga lume, știind că acolo aș putea să contribui cel mai mult!

Ce ți-a adus cea mai mare satisfacție?

Să fiu martora acelor momente în care potențialul oamenilor se dezvăluie. Fie că este vorba de un elev care își îmbunătățește abilitățile de înțelegere a psihologiei și cele de scris, un coleg care își intensifică rolul, un părinte care învață ceva nou despre copilul său sau un elev care-și găsește curajul să raporteze o problemă și să facă parte din soluție, înfloresc atunci când îi văd pe alții înflorind.

Ce știai despre România în 2019, înainte de a accepta oferta de job? Dar despre Transylvania College?

Știam foarte puțin despre România. Am venit la Cluj în ultima mea lună din Marea Britanie de pregătire ca profesor, deoarece universitatea mea a oferit oportunitatea de a-mi face practica finală peste granițe. Apoi, după ce am ajuns aici, m-am îndrăgostit de Transylvania College și de aceea am rămas în România. 

Ce părere ai despre Transylvania College acum, după doi ani de muncă aici? Dar despre România?

Transylvania College este o școală ambițioasă, care se angajează cu adevărat să facă diferența. Îmi place modul în care gândim „în afara cutiei“ și modul în care elevii noștri sunt mereu o prioritate. România este în prezent o țară în care se produc schimbări rapide. Găsesc anumite tradiții foarte asemănătoare cu ceea ce cunosc din cultura italiană și asta mă face să mă simt un pic acasă; alte lucruri sunt însă foarte diferite și ușor provocatoare. De asemenea, văd cum noile generații fac presiuni pentru noutate și diversitate și asta mi se pare interesant.

Școala nu s-a mutat în online, dar numărul cazurilor infectate crește din nou în România de la o zi la alta. Ai vreun sfat pentru elevi, părinți și profesori în acest sens?

Conectați-vă unii cu ceilalți, faceți mișcare, mâncați bine, respectați-vă obiectivele și cereți ajutorul când aveți nevoie. Covid ne-a „atacat“ starea de wellbeing, făcând dificil contactul dintre oameni, planificarea viitorului, restricționându-ne modul de viață și făcându-ne astfel mai predispuși să dezvoltăm obiceiuri nesănătoase. Mințile sănătoase și corpurile sănătoase ne pot susține cu adevărat sistemul imunitar și trebuie să luptăm mai mult ca niciodată pentru sănătatea noastră. Și să nu ne fie teamă să cerem ajutor. Uneori puțin sprijin ne poate duce departe.

Într-un interviu despre sport realizat în 2020, mi-ai spus că practici regulat sportul încă din copilărie și că cea mai mare pasiune a ta la capitolul acesta a fost inițial Ultimate Frisbee. Știu, de asemenea, că ești instructor de yoga și că ții sesiuni de yoga pentru colegi. Spune-mi mai multe despre importanța sportului în viața ta.

Sportul a fost o mare parte din viața mea în adolescență și la 20 de ani. Mi-au plăcut sporturile de echipă și am dobândit o mulțime de abilități profesionale în timp ce participam la competiții, inclusiv munca în echipă, insistența și rezistența, să nu mă tem să greșesc și să repar, să mă antrenez. Yoga a sosit în viața mea când aveam nevoie de o legătură mai profundă cu mine și de stabilirea unor limite mai puternice cu alți oameni. Am avut norocul să întâlnesc profesori minunați, care m-au făcut să-mi doresc și eu să fiu profesor. Mi se pare uimitor să-mi cunosc corpul și mecanica acestuia, să pot vindeca rănile prin mișcare și să-mi aduc mintea într-o stare de pace. Predarea yoga este la fel de plină de satisfacții.

Avem în Transylvania College o nouă colegă: Olga Bercea, noul consilier școlar și de wellbeing. Povestește-mi puțin despre rolul ei în școală.

Sunt foarte fericită că Olga ni s-a alăturat în Transylvania College. Ea va lucra 1:1 cu elevii, pentru a oferi sesiuni de consiliere dacă se simt anxioși, emoționali, stresați, îngrijorați sau confuzi cu privire la alegerile școlare, tranzițiile sau relațiile. De asemenea, îi va ajuta să repare relațiile cu colegii lor după un conflict. Olga va colabora îndeaproape cu diriginții și se va alătura acestora la întâlnirile de familie, pentru a menține un bun sistem de sprijin familial-școlar pentru elevii noștri.

Este ceva ce ai dori să știe oamenii despre tine?

Gioa este câinele meu și Luna este pisica mea. Sunt în Italia și mi-e dor de ei în fiecare zi! Toți elevii și colegii mei au auzit despre ei cel puțin o dată. Nimic nu mă frustrează mai mult decât o pizza proastă sau o cafea proastă. Mă conectez cel mai bine cu oamenii care văd dincolo de aparențe.

Ai dori să mai transmiți ceva comunității Transylvania College?

Mulțumesc elevilor, colegilor și părinților pentru toate oportunitățile de a învăța și de a face diferența! Am așteptat cu nerăbdare să înceapă acest nou an școlar!