fbpx
 

19 Apr Discursul lui Dacian Cioloș la IYST

Dacian Cioloș a fost unul din invitații de onoare ai conferinței International Youth Summit of Transylvania (IYST) și a deschis ultima zi de dezbateri, pe tema creșterii naționalismului extremist. Fostul Prim-Ministru a discutat cu elevii despre importanța și rolul Uniunii Europene, precum și despre cauze și soluții ale creșterii populismului și naționalismului extrem. La finalul discursului, Dacian Cioloș i-a felicitat pe elevi pentru asumarea responsabilității de a transforma lumea într-un loc mai bun atât pentru ei, cât și pentru viitoarele generații.

Aici puteți citi mai multe despre conferința IYST, organizată de elevii Transylvania College.

Mai jos puteți citi discursul integral:

 

Erik Birinyi: Bun venit tuturor la ultima sesiune de dezbateri din cadrul International Youth Summit of Transylvania 2019. În primul rând, îmi doresc să felicit toți delegații pentru ziua de ieri; au identificat soluții extraordinare pentru tema „Dreptul la educație”. Subiectul pentru ultima zi a conferinței este „Ascensiunea ultranaționalismului” și sperăm că ziua de astăzi ne va aduce la fel de multe satisfacții ca ziua de ieri. Să începem. Doamnelor și domnilor, fostul prim-ministru al României, domnul Dacian Cioloș va prezenta tema de astăzi.

 

Dacian Cioloș: Vă mulțumesc. Trebuie să recunosc, mă simt foarte entuziasmat să mă aflu aici cu voi. Sunt foarte entuziasmat pentru că aveți o mare șansă să faceți ceea ce faceți. Să gândiți liber, să aveți proiectele voastre, să vă gândiți la lume. La întreaga lume, nu numai la orașul vostru sau la țara voastră.

Aveți curajul să vă uitați la problemele din lume și să încercați să găsiți soluții. Cred că aceasta este singura modalitate prin care putem avea un proces de evoluție în lume, prin angajamentul pe care și-l asumă generația voastră.

Din aceste motive sunt foarte bucuros să mă aflu aici și să vă transmit, pur și simplu, niște idei. Erik mi-a cerut să vorbesc despre naționalism și populism în cadrul Uniunii Europene, iar ideea mea a fost să vă transmit câteva lucruri despre ceea ce înseamnă Uniunea Europeană pentru că Uniunea Europeană este unică în lume. Nu este o organizație internațională, cum este Organizația Națiunilor Unite. Este un fel de organizație regională care a integrat o serie de țări și de popoare respectându-le suveranitatea, respectându-le specificitatea. Împreună fac tot mai multe lucruri în diverse domenii.

Uniunea Europeană a fost formată imediat după Al Doilea Război Mondial la inițiativa unor oameni de stat din Europa. Aceștia au înțeles că, dacă nu vor face un efort pentru a lucra împreună, la fiecare câteva zeci de ani vor reîncepe conflicte.

Istoria a fost foarte dificilă și a fost foarte ușor să declanșezi un război. Așa că, după două războaie mondiale, a fost blocată orice posibilitate de dezvoltare a unei industrii specifice războiului. Din acest motiv, prima inițiativă de cooperare a fost pentru cărbune și oțel, pentru a crea transparență în maniera în care se dezvoltă aceste industrii și pentru a evita dezvoltarea industriei specifice armatei și războiului.

Pe baza acestui fapt, au spus: „Nu este suficient să îi oprești pe ceilalți să declanșeze un război, trebuie să și facem lucruri împreună, într-o manieră pozitivă.”

Așadar, prima politică comună s-a axat pe industria cărbunelui și a oțelului. Cea de-a doua a fost o politică pentru agricultură pentru că, dacă îți dorești pace, ai nevoie de mâncare.

Vedeți? Este atât de simplu. Și puteți observa acest lucru în lume: trebuie să hrănești oamenii, trebuie să oferi oamenilor posibilitatea de a se hrăni.

Uniunea Europeană s-a construit pe respectarea, din anumite puncte de vedere, a independenței fiecărei țări. Comunitatea europeană a început cu șase țări din partea centrală și de vest a Europei. S-a bazat pe o piață comună, pentru a asigura schimburile economice între țări și a constituit patru libertăți:

  • libera circulație a mărfurilor
  • libera circulație a capitalurilor
  • libera circulație a persoanelor și a forței de muncă
  • libera circulație a serviciilor.

Pe baza acestora, comunitatea europeană a format o piață comună. În timp, au înțeles că nu era de ajuns să facă comerț. Pentru a avea dezvoltare economică ai nevoie și de reguli prin care să conectezi lucrurile fără să afectezi dezvoltarea celorlalți.

Următorul pas a fost să treacă de la comunitățile europene cu piață comună la Uniunea Europeană, princ are au integrat integrat standarde și legislație comună.

Ne aflăm în situația în care 60%-70% din legislația națională a fiecărei țări se decide la nivel european și nu la nivel național. Avem tot mai multă integrare și tot mai multe legi comune.

După integrarea legislației și a standardelor a fost creată o monedă comună. Deși nu este adoptată de toate statele membre, însă reprezintă o integrare mai profundă. Faptul că nu toate țările lucrează la același nivel în toate domeniile reprezinta un element important al succesului Europei.

Unele țări au decis să atingă un nivel mai înalt pe anumite planuri, cum sunt politicile de integrare monetară și integrare economică.

Următorul pas, câțiva ani mai târziu, a fost abolirea granițelor fizice. Avem o situație specială în Europa, în care fiecare țară are propria suveranitate din anumite puncte de vedere, propria consituție, dar nu avem granițe fizice. Poți circula liber ca în Statele Unite, dar fără să te afli într-un stat federal. Acest lucru este important în Europa, pentru că, spre deosebire de Statele Unite de exemplu, în Europa suntem foarte atașați de tradițiile și de culturile noastre.

Culturia oferă identitatea, iar identitatea este foarte importantă pentru europeni.

Faptul că am găsit modalități prin care să respectăm cultura, prin care să respectăm specificitatea celorlalți cred că ne-a ajutat să evităm conflictele în ultimii cincizeci de ani.

De fapt, cred că aceasta este singura perioadă de cincizeci de ani din istoria Europei, fără război. Nu înseamnă că nu am avut conflicte. Aceste conflicte sunt discutate și găsim soluții la masa rotundă.

Acest lucru este posibil pentru că avem trei instituții la nivel european.

Comisia Europeană este singura instituție cu putere legislativă care poate propune legi. Este un fel de guvern european format din câte un reprezentant din fiecare țară. Fiecare are un portofoliu specific pentru întreaga Uniune Europeană, nu doar pentru țara pe care o reprezintă.

În calitate de comisar european pentru agricultură din partea României am fost responsabil de agricultura din întreaga Europă. Legislația pe care am propus-o a fost pentru toată Europa. Cred că aceasta este o modalitate prin care putem identifica posibilități de cooperare, prin care ne păstrăm identitatea, valorile și cultura. În același timp, le împărtășim cu ceilalți și căutăm moduri prin care să îi înțelegem pe ceilalți.

Spre deosebire de în Organizația Națiunilor Unite, unde mergi să îți aperi interesele și să negociezi cu alții, nu te gândești numai la tine și la interesele tale. În Uniunea Europeană ai interese proprii dar ești conștient că nu le poți realiza dacă nu te gândești și nu ții cont și de interesele celorlalți.

Cred, de asemenea, că acesta este modul prin care se poate evita conflictul în lume.

Trebuie să depășim acest nivel în care negociem și apărăm interesele proprii. Este nevoie să facem un efort să îl înțelegem pe celălalt și să gândim în aceeași direcție pentru a descoperi o metodă comună prin care să facem lucrurile.

În ciuda faptului că avem acest cadru de cooperare între state, avem naționalism, avem populism, avem extremism. Acestea sunt provocările și este necesar să înțelegem de ce se întâmplă aceste lucruri.

Unul din motive este faptul că avem un proces comun de dezvoltare și împărtășim multe resurse. O țară cum este România și cum sunt țările din estul Europei, după ce se integrează în Uniunea Europeană, beneficiază de multă susținere financiară pentru a își dezvolta economia.

În Uniunea Europeană avem un soi de politică de coeziune, astfel încât să oferim tuturor țărilor aceleași oportunități de dezvoltare, pentru a evita conflictele.

În ciuda acestui fapt, încă am avut, în ultimii ani, o dezvoltare a populismului în Europa. Ne aflăm în situația în care 11 guverne din 28 au în majoritatea politică un partid politic naționalist extremist. Este ironic faptul că ideologia populiștilor din Uniunea Europeană se poziționeză împotriva a ceva, să spună ce nu funcționează. Cu toate acestea atunci când ajung în guvern trebuie să propună soluții și nu doar să atragă atenția spre ce nu funcționează. Mai mult, în Uniunea Europeană trebuie să propună soluții care se referă și la alții, nu numai la propriile lor interese.

Ce se întămplă este faptul că încep prin a fi naționaliști și extremiști, dar când ajung în guvern sunt nevoiți să găească soluții. Sunt nevoiți să lucreze cu alții pentru că nu pot să găsească soluții pentru țara lor dacă nu se gândesc la soluții globale și integrate.

Cred că acesta este un mod prin care se poate combate extremismul și populismul: să pui acești oameni să lucreze împreună și să propună soluții. Atunci când ești obligat să te gândești la soluții înțelegi că nu poți să fii izolat de alții. Astfel combați una dintre rădăcinile populismului.

Există trei tipuri de populism în Europa. Unul este populismul cultural (național) în care nativii unui stat național consideră că pot să trăiască singuri și să nu accepte imigranți.

Apoi avem populismul socio-economic în care oamenii onești și muncitori cred că numai ei au dreptul de a trăi în țară, nu și alții și evită să integreze oameni noi.

Cel de-al treilea tip este populismul împotriva autorității. Cetățenii sunt împotriva statului, împotriva instituțiilor și, de obicei, împotriva unui stat corupt și a unei elite politice.

De ce se răspândește populismul, în această situație?

Din punctul meu de vedere, avem multă încredere în democrație. Democrația facilitează situația în care ajung la putere partide populiste și naționaliste. Cu toate că democrația este o modalitate bună prin care să împărtășim lucruri, nu este modalitatea perfectă. Trebuie să mergem mai departe, să găsim, în democrație, noi moduri prin care să cooperăm și să construim un dialog bazat pe lucruri noi.

Democrația este slabă atunci când separăm clasa politică de restul societății. Din punctul meu de vedere, democrația nu se referă numai la reprezentare prin vot. În democrație, votul nu este suficient pentru a avea o democrație funcțională. Avem nevoie de angajament direct și de implicare directă în societate de fiecare dată, din partea diferitelor categorii de persoane din societate. Nu numai politicientii ar trebui să ia decizii cu privire la viitorul societății, dar și societatea civilă, antreprenorii și așa mai departe.

Trebuie să consolidăm democrația prin democrație participativă, prin angajamentul întregii societăți.

În al doilea rând, avem nevoie de mai multă transparență. Atunci când nu există transparență,

lipsește și încrederea și apare corupția. Aceasta se află la baza multor conflicte interne din societate, între clasa politică și restul societății.

Mai mult, cred că trebuie să schimbăm logica modului în care se face politică. Politica nu trebuie să fie o profesie. Acesta este cel mai mare risc în societate: să faci din politică o profesie și să separi politicianul de restul societății. Într-n anumit moment al vieții lui, fiecare ar trebui să fie pregătit să își ia un angajament față de societate, să fie lider ai societății, dar să nu fie dependent de politică și de putere.

Un alt lucru important este relația pe care o are omul cu puterea. Când ești în politică și când îți asumi un rol de leadership, cel mai mare risc este să înceapă să îți placă puterea. Atunci începi să îi controlezi pe ceilalți și să îi manipulezi pentru a îți atinge obiectivele.

Din păcate mulți politicieni sunt de părere că pentru a câștiga în politică trebuie să îi manipulezi pe alții; să îi convingi, prin orice mijloace, că tu ești cel mai bun.

Pentru mine, să faci politică nu înseamnă să îi convingi pe ceilalți că tu ești cel mai bun, ci să îi convingi pe alții că ei sunt cei mai buni și că pot să schimbe lucruri împreună cu tine. Această schimbare de mentalitate nu poate fi făcută, din punctul meu de vedere, decât de o generație nouă cu o manieră nouă de a face lucrurile, cu o mentalitate nouă.

Din acest motiv este importantă educația – pentru că poate schimba comportamentele

și maniera în care te conectezi cu alții.

Naționalismul și populismul înseamnă să duci la extrem individualismul. Deci evitarea naționalismului, a populismului, a extremismului presupune să îți menții angajamentul individual față de societate. În același timp, să înțelegi faptul că poți să trăiești numai dacă împărtășești lucruri cu alții. Să împărtășești nu numai bunuri și bogății dar și idei.

Din acest motiv cred că proiectul vostru este foarte important în schimbarea mentalității din lume, pentru că învățați cum să îi înțelegeți pe alții și cum să împărtășiți idei cu alții, păstrându-vă individualitatea, identitatea, cultura, specificitatea.

Atunci când acest comportament va face tranziția către politică cred că vom evita multe conflicte și vom găsi soluții la multe probleme cu care ne confruntăm în lume.

Provocarea societății noastre în acest moment, este cum putem să respectăm culturile altora, înețelegând că va trebui să decidem multe lucruri împreună. Nu mă refer la o anumită țară sau continent, ci în întreaga lume. Aceasta este provocarea voastră și, văzând ce faceți împreună,

chiar și astăzi, sunt convins că veți putea să faceți acest lucru.

Am vizitat pentru prima dată o altă țară și cultură abia la 20 de ani. Pot spune că viața mea reală a început la 20 de ani. Când aveam 20 de ani am înțeles cât este de important să faci un efort nu de a te apăra în fața altora, dar de a îi înțelege pe alții și de a împărtăși lucruri cu alții, opinia și așteptările tale. Faptul că puteți să faceți aceste lucruri de la o vârstă foarte fragedă îmi dă încredere că ne aflăm pe un drum bun. Generația noastră trebuie să acorde încredere capacității voastre de a schimba și de a conduce lumea.

În copilărie, am învățat că trebuie să am o anumită vârstă pentru a îmi asuma responsabilități, să am, cum se spune, „experiență de viață”.

Ultimul meu mesaj pentru voi este că nu ai nevoie de experiență de viață pentru a îți asuma un rol de lider și pentru a schimba lumea. Faptul că sunteți conștienți de ceea ce vă doriți este suficient, din punctul meu de vedere, pentru a vă putea asuma responsabilitatea de a schimba lumea.

Îmi provoc conaționalii să își asume această responsabilitatea față de țara lor iar apoi față de Europa, continentul și apoi, față de lume. Mult noroc în ceea ce vă propuneți să faceți!

 

Participant:

– Ați menționat faptul că există, în acest moment, un partid extremist în fiecare țară. Care este motivul principal? Este vorba de frică? Sau… de ce sunt tot mai mulți oameni motivați de această ideologie?

 

Dacian Cioloș:

– Așa cum am menționat, există o serie de lucruri care influențează situația din Europa. Când ne uităm la naționalismul sau la populismul din țările nordice vedem că principala provocare pentru aceste popoare este să își apere bogăția. Dintr-un punct de vedere simplificat, acești oameni nu își doresc să își împărtășească bogăția cu alți oameni.

În partea de sud a Europei naționalismul s-a bazat pe criză: criză economică, criză monetară… Când oamenii se află în dificultate nu sunt dispuși să își împărtășească societatea cu alții, nu vor să fie deschiși.

În partea de est a Europei, în Polonia, în Ungaria, chiar și în România, uneori, cred că este o combinație de reminsicențe a impactului comunismului, de corupție și de un reflex al autocrației și, din punctul meu de vedere, de lipsă a angajamentului și a implicării restului societății. Când îți lași, când îți transferi responsabilitățile exclusiv politicienilor și când nu te mai implici în ceea ce se întâmplă, politicienii recurg foarte rapid la autocrație și încearcă, prin reflex, să gestioneze și să controleze toată țara.

Cred că, în partea noastră a Europei, în România, soluția este angajamentul întregii societăți în ceea ce se întâmplă în țară. În nord, soluția este identificarea resurselor și crearea oportunităților de dezvoltare pentru toți ceilalți.

În partea de sud, soluția este o cooperare mai puternică pentru dezvoltarea economică și evitarea crizele în viitor. Cât despre restul lumii… Putem vedea că o parte din naționalismul și populismul din Europa este provocat de migrație. Migrație din partea de sud a planetei, în cea mai mare parte din Orientul mijlociu și din Africa. Aceasta este o provocare pentru Europa, identificarea modalităților de cooperare cu cei din zonă. Nu poți avea bunăstare și bogății într-un spațiu izolat. Este necesar să gasim metode de a le împărtăși cu ceilalți.

 

Participant:

– Cred că o mare parte dintre populiștii și naționaliștii din România au apărut pentru că aceștia cred în valorile tradiționale ale României, așa cum am văzut la mișcarea „Poliția pentru familie”. Dar cum jusificați faptul că aceste persoane au o platformă prin care să își exprime gândurile când atât de mulți tineri pleacă din România și nu au de gând să se mai întoarcă vreodată din cauza faptului că valorile tradiționale române îi împing să plece. Considerați că ei își pot justifica convingerile în situația pe care o avem în acest moment?

 

Dacian Cioloș:

– Sunt de părere că ei pot include astfel de idei în agenda publică pentru că oamenii tineri și educați părăsesc țara și nu sunt aici să pună pe agenda publică alte idei. Acesta este un risc major pentru societatea românească: toți oamenii care nu sunt de acord cu ceea ce se întâmplă în țară aleg soluția ușoară și părăsesc țara. Provocarea este următoarea: cum faci să rămâi în țară să combați aceste lucruri și să propui o manieră diferită de gândire?

Să combați ceva nu înseamnă să te afli în conflict cu acel lucru, ci să propui o alternativă. Cred că aceasta este provocarea pentru generațiile noastre din România. Faptul că ne aflăm în Uniunea Europeană ne oferă libertatea de mișcare a persoanelor, a lucrătorilor iar astfel calea ușoară este să pleci din țară, să îți construiești viitorul într-o altă societate, mai apropiată de valorile tale. Poate mai dificil, o provocare mai mare, în baza principiilor și valorilor tale, este să împărtășești aceste valori cu alții și să construiești o societate nouă, pe baza valorilor tale. În orice caz, aceasta este o luptă personală pentru mine pentru că am avut oportunități de a lucra în afara României, de a îmi asuma responsabilități la nivel european. Este foarte captivant să faci lucruri,

să schimbi lucruri într-o manieră, să spunem, pașnică. De fiecare dată când m-am întors în România, am văzut dificultățile de aici și cât este de dificil să schimbi lucruri. Pentru mine este o provocare să rămân aici, să găsesc oameni ca mine și să încerc să schimb lucruri.

Dacă toți am gândi la fel, că valorile și principiile noastre sunt în dezacord cu ceea ce fac liderii noștri, dar am pleca toți, cine ar mai schimba lumea? Din acest motiv, oportunitatea din acest moment, în lume, este faptul că este foarte ușor să călătorești oriunde în lume să ai anumite experiențe, să înveți mult, dar apoi, provocarea este să te întorci la rădăcinile tale și să încerci să declanșezi evoluția în țara ta și în societatea ta.

 

Participant:

– La un moment dat, în cadrul discursului dumneavoastră, ați spus că sunteți de părere că politica nu ar trebui să fie o profesie în sine. Aș vrea să vă întreb ce v-a determinat să spuneți acest lucru și care sunt alternativele.

 

Dacian Cioloș:

– Politica nu presupune o muncă normală. Pentru mine, să fii politician înseamnă să îți asumi responsabilitatea pentru alții; să îți încetezi viața normală și să fii dedicat altora. Să fii politician înseamnă să ai responsabilitate pentru alții, nu doar pentru tine însuți. Nu este ca într-o profesie obișnuită unde ai ai o anumită responsabilitate, iar dacă treaba ta și a celorlalți este bine făcută, atunci compania progresează.

În politică lucrezi cu ființe umane, cu persoane, cu așteptări. În politică trebuie să oferi, nu să iei. Trebuie să fii pregătit să oferi lucruri. Sigur că trebuie să trăiești și ai nevoie de anumite resurse ca să trăiești. Dar, din punctul meu de vedere, nu ar trebui să intri în politică cu scopul de a deveni mai bogat. Trebuie să faci acest lucru folosindu-ți competențele specifice. Când ești în politică, trebuie să oferi altora. Și dacă nu este așa, ceilalți nu vor avea încredere în tine iar tu nu vei te vei putea gândi și la alții. Așa cum am menționat, cel mai mare risc în politică este maniera în care te afectează puterea. Bogăția este un tip de putere.

Din punctul meu de vedere, în politică, trebuie numai să ai ce să mănânci, unde să dormi și în rest, îți rămâne numai să te gândești la ceilalți, cel puțin pentru o anumită perioadă de timp. Pentru că, dacă nu te afli într-o astfel de poziție, poți fi afectat și controlat de putere. Când ești controlat de putere și îți dorești putere pentru tine însuți, nu poți să faci lucruri pentru alții. Îi vei folosi pe alții pentru a îți păstra puterea și, mai devreme sau mai târziu, vei ajunge la conflict cu alții, pentru că păstrarea puterii presupune apărarea puterii. Iar eu sunt de părere că, în politică, când îți dorești să găsești soluții să negociezi cu alții, trebuie să fii pregătit să îi înțelegi pe alții, nu să te aperi în fața altora. Din aceste motive, a fi politician nu este ca alte profesii.

 

Participant:

– Ați menționat faptul că nu este bine să te bazezi pe politicieni pentru a susține democrația în general și pentru a declanșa schimbări în societate. Trebuie să fii implicat pe deplin în democrație, pentru ca aceasta să supraviețuiască. Ce ați recomanda persoanelor, fiecăruia dintre noi, să încerce astfel încât să conteze? În momentul de față simt că mulți oameni nu realizează ce potențial au, deoarece clasa politică era, în trecut, atât de detașată de societatea în care trăiam. Ce pași ar trebui să facem pentru a putea să declanșăm o schimbare?

 

Dacian Cioloș:

– Cred că este o întrebare care ține și de educație, de cum ești educat să îți construiești viața. Pentru că, atunci când ești educat să îți asumi responsabilitatea pentru propria persoană dar ești, în același timp, educat să împarți lucruri cu alții poți să găsești moduri prin care să faci lucruri pentru alții și să aduci un plus de valoare democrației. D

Dacă nu ești responsabil pentru tine însuți, te aștepți ca alții să facă lucruri pentru tine. Acesta este cel mai rău caz. Aceasta este o problemă în democrațiile actuale: oamenii se așteaptă ca politicienii să facă lucruri pentru ei. Așa apare separarea, nu mai lucrează împreună. Iar apoi, politicienii vor fi tentați să îi manipuleze pe alții și să îi convingă că sunt capabili să facă lucruri pentru ei. Oamenii nu sunt mulțumiți, pentru că așteptările nu sunt îndeplinite și declanșează un conflict cu politicienii. Așa apare conflictul în societate.

Cealaltă extremă: când îți asumi responsabilitatea numai pentru tine însuți și lucrezi numai pentru bunăstarea ta individuală, nu te vei gândi la alții, vei lupta, în societate, numai pentru tine însuți, nu și pentru alții. Nu poți dezvolta societatea dacă lucrezi numai pentru propriile tale interese, nu și pentru alții.

Din aceste motive, în ceea ce privește acești pași, trebuie, în primul rând, să fii conștient de tine însuți, de nevoile tale, dar și de resursele tale, să ai încredere în forțele tale, să fii conștient de forțele tale și să ai încredere în ele. Apoi trebuie să fii pregătit să împărtășești aceste lucruri cu alții și să înveți cum să faci aceste lucruri cu alții. Când avem aceste două elemente în comportamentele noastre, atunci apare baza democrației participative.

Cred că de acest lucru avem nevoie: de democrație participativă, cu împărțirea responsabilităților. Uneori, unii oameni trebuie să fie miniștri sau prim-miniștri, alții trebuie să fie antreprenori, alții trebuie să gestioneze lucruri în societatea civilă.

Din punctul meu de vedere, în România, de exemplu, cea mai bună modalitate de a face reformă în educație, în afacerile sociale, chiar și în sistemul de sănătate, este să implici societatea civilă, ONG-urile, care să lucreze împreună cu statul. Acesta este cel mai bun mod prin care să gestionăm bine resursele pe care le avem. Deci ai nevoie de diferite părți ale societății. Când ai de dezvoltat infrastructura, de exemplu, trebuie să lucrezi cu antreprenori pentru că ei sunt principalii utilizatori ai unui anumit tip de infrastructură. Deci, pentru mine, aceasta este democrația participativă, să nu diferențiezi între vârful societății și baza societății, ci să pui fiecare parte a societății în locul potrivit și să găsești moduri prin care aceste componente să coopereze. Acest lucru este valabil la nivel de țară, la nivel de organizații internaționale, și la nivelul întregii lumi.

 

Participant:

– Fiind politician, este datoria dumneavoastră să faceți schimbări, schimbări pozitive, schimbări bune, în țară, pentru progres, prin muncă. Dar ce faceți când, așa cum este cazul în unele țări, majoritatea populației nu își dorește, respinge ideea de a face ceva diferit? Chiar dacă îți înțelege punctul de vedere, îți resping punctul de vedere. Ce poți să faci în această situație?

 

Dacian Cioloș: – Găsești lideri de opinie în societate care înțeleg ce vrei tu să faci și care te vor ajuta, nu numai să faci lucruri, dar să și explici altora. Cel mai bun mod prin care să faci aceste schimbări este să le faci împreună cu alții.

Este important nu numai ceea ce îți dorești să faci dar și cum vei face acel lucru. Chiar și atunci când ești convins că este bine să faci niște schimbări, dacă le faci singur, poate că uneori va dura mai mult timp să faci aceste schimbări, riscul să fie respinse va fi mai mare. Poate că uneori va dura mai mult să faci aceste schimbări dar, dacă le faci împreună cu alții, la final, rezultatele vor fi integrate în societate.

O altă modalitate este să îi determini pe alții să își asume proiectele și ideile. Nu numai să îi convingi că ideea ta este bună dar, prin dialog, să încerci să identifici cum sunt ideile lor în acord cu ceea ce îți dorești tu să faci și să faci aceste lucruri împreună cu alții.

Așa am făcut eu reforma politicii agricole la nivel european când eram comisar european. La fiecare zece ani trebuie să schimbi câte ceva în politicile de la nivel european. Este foarte dificil să schimbi lucrurile când oamenii deja au integrat o anumită manieră de a face lucrurile. A fost multă rezistență la schimbare, în special pentru că îmi doream să integrez în politica agricolă nu numai producția din agricultură, dar și mediul înconjurător, sănătatea și multe alte lucruri. Fermierii nu sunt așa de interesați de mediu, de sănătatea altora, ei sunt interesați de propriile lor venituri. Și modalitatea prin care am făcut acel lucru a fost să aduc împreună fermierii, care să lucreze cu organizații pentru mediu și cu organizații de sănătate sau pentru consumatori. Am vrut să îi aduc împreună, să caute soluții și să îmi propună ei o soluție, chiar dacă, pentru mine, soluția era clară. Când ideile și propunerile vin de la alții este mai ușor să construiești această schimbare împreună cu ceilalți. După ce faci această schimbare poți să vezi și rezultatele pentru că, la nivel politic, nu poți decât să impui decizii. Nu poți impune oamenilor să facă lucruri. Din acest motiv trebuie să convingi oamenii să facă lucruri, pentru că nu este suficient să schimbi o lege sau să schimbi reguli, dacă regulile nu sunt respectate.

 

Participant:

– Avem, aici, un context extraordinar datorită faptului că suntem o școală și discutăm politică. Următoarele generații de elevi ar trebui să se implice în politică așa cum se implică în orice altceva. Trecutul lor nu este trecutul multor politicieni. Multe țări europene au, în curriculum, „politică”, ca materie de studiu obligatorie. Din cauza faptului că avem un istoric al comunismului și îndoctrinării poate că nu ne dorim să asociem politica și educația. România nu are, în curriculum școlilor de stat, o materie care să trateze subiectul politică. Nu credeți, sau luați în considerare, pentru următorii politicienti noi, includerea politicii, ca un subiect care să fie studiat într-o manieră obiectivă, profesională în școli, și abordarea unor astfel de subiecte într-un mediu în care oamenii se simt în siguranță, pentru dezvoltarea nivelului de înțelegere, a instrumentelor și, de ce nu, a mentalității noilor politicieni ai viitorului și a cetățenilor mai implicați?

 

Dacian Cioloș:

– Da. Cred că dificultatea în societatea noastră, în România și sunt sigur că este aceeași situație și în alte țări, este faptul că politica mondială și politicienii au o reputație foarte proastă, din cauza lucrurilor pe care le-am discutat aici. În România, cel puțin, pentru mine este foarte dificil când mă întreabă oamenii:

– Tu ce ești?

– Sunt politician.

– O, politician. Nu vreau să discut despre politică.

Politicienii au o reputație foarte proastă. Cred că modul prin care să se facem acest lucru este în primul rând, să înțelegem ce înseamnă „politician”.  Cum trebuie să fie comportamentul unui politician normal și să integrăm aceste caracteristici în educație și să inoculăm în tineri aceste caracteristici astfel încât să fie capabili să fie politicieni fără să fie politicieni, într-un fel. Nu este nevoie să faci parte dintr-un partid politic pentru a îți asuma responsabilități pentru alții, pentru a lua decizii, pentru a ști cum să negociezi, pentru a avea o viziune și pentru a implementa această viziune. Pentru că despre aceste lucruri este vorba în politică. Ai un proiect, ești capabil să lucrezi cu alții pentru acest proiect, împărtășești acest proiect și această idee cu alții, soliciți susținere din partea altora pentru proiectele și ideile tale și apoi, când ești la putere, în guvern, ești capabil să îți implementezi ideile și să identifici moduri de implementare pentru ele. Poți face aceste lucruri în diferite moduri, fără să folosești cuvântul „politician”. Iar apoi, vei putea într-o anumită situație să îți asumi această responsabilitate. Cred că aceasta este cea mai bună metodă prin care să învățăm tinerii, prin care să îi educăm să își asume responsabilități în societate. Și când ești pregătit să faci acest lucru, ești pregătit să faci politică. Ceea ce am creat în guvernul meu,pentru că am fost prim-ministru doar un an, și am fost un prim-ministru independent, a fost prima dată în istoria recentă a României când guvernul a fost independent, fără politicieni, fără membri de partide politice.

Toți miniștri mei au fost din afara partidelor politice. Dar am făcut aceeași treabă ca politicienii. Singura diferență a fost că noi nu am avut susținere politică în parlament, din partea persoanelor alese, pentru lucrurile pe care ni le doream. dar, de fapt, pentru a fi prim-ministru, sau ministru, sau deputat în parlament presupune să îți asumi responsabilități și să ai abilitatea și capacitatea de a îți implementa ideile. Odată ce ai oameni pregătiți să facă aceste lucruri, pot să devină politicieni și își pot asuma aceste lucruri. Din punctul meu de vedere, trebuie să avem rezerve mari în societate, de astfel de oameni.

Acesta este singurul mod prin care se poate schimba percepția despre politică și despre politicieni: să arăți că, de fapt, politica nu presupune să fii corupt, nu înseamnă să îi manipulezi și să îi controlezi pe alții, nu înseamnă să cauți puterea și apoi să o păstrezi.

Din păcate, simpificând lucrurile, aceasta este percepția despre politică: că atunci când ești politician, cauți putere așa că ai nevoie de bani pentru finanțarea campaniilor electorale, astfel încât să câștigi, și, odată aflat la putere, vei lua decizii astfel încât să îți păstrezi electoratul și să ai votul electoratului la următoarele alegeri. Deci, de fapt, este un fel de afacere. Nu lucrezi pentru alții, lucrezi pentru tine însuți, astfel încât să fii ales, și faci lucruri pentru alții cu resursele lor, practic, pentru că tu gestionezi resursele societății, deci le folosești resursele lor pentru a le da lor anumite lucruri astfel încât ei să te aleagă din nou.

Cred că trebuie să schimbăm această mentalitate despre ce înseamnă politica și din acest motiv, prefer să nu avem o componentă specifică în educație, care să formeze politicieni, dar să educăm cu privire la valorile și la principiile care ar trebui integrate în comportamentul politicienilor.

 

Participant:

– În cadrul discursului dumneavoastră, ați menționat că viața dumneavoastră, în adevăratul sens al cuvântului, a început la 20 de ani, pentru că atunci ați călătorit într-o altă țară. Despre ce țară este vorba și ce ați văzut, mai exact, într-o cultură diferită, care v-a determinat să vă schimbați punctul de vedere cu privire la lume?

 

Dacian Cioloș:

– Ceea ce m-a șocat nu a fost cultura specifică a acelei țări dar faptul că mă aflam într-o situație care mă obliga să îi înțeleg pe alții. Am învățat o limbă străină și sunt convins că sunteți conștienți de acest lucru, una este să înveți o limbă la școală și este altceva să înveți o limbă în țara respectivă prin imersiune. Când înveți o limbă discutând cu ceilalți ești obligat să gândești altfel și să ai curajul să îți depășești limitele și să integrezi limitele altora în limitele tale.

Așa că, atunci când m-am confruntat cu limba și cu cultura altor, m-am întors cu o perspectivă total difertă despre țara mea. Am devenit un fel de cetățean global prin faptul că am rămas român. Aceasta a fost schimbarea în mentalitatea mea.

A fost mai ușor pentru mine, atunci, să îi înțeleg pe alții, nu numai prin prisma propriilor mele nevoi și interese dar și prin prisma nevoilor și intereselor celorlalți. Aceasta este adevărata împărtășire și adevărata cooperare: dar în același timp lucrezi și să rezolvi nevoile altora. Nu, pentru mine poate că a fost mai ușor să fac acest lucru sau mentalitatea mea era construită într-un anumit fel pentru că eram foarte apropiat de natură și de agricultură, din copilărie și am fost educat să înțeleg natura.  Și când te uiți la natură, observi că așa se ajunge la armonie și la echilibru. Faptul că specii diferite lucrează pe același teritoriu împreună și sunt obligate să găsească o modalitate de supraviețuire.

Pentru ființele umane, „să supraviețuiască” nu înseamnă numai să aibă ce să mănânce, „să supraviețuiască” înseamnă și să aibă transfer de idei și empatie, să aibă empatie în mod conștient față de alții. Nu poți să dezvolți empatie… Empatie față de familia ta este un lucru, empatie față de persoanele din aceeași cultură este un lucru, empatia față de persoanele din culturi diferite, care gândesc în alte moduri, este un lucru complet diferit. Și ești capabil să… Vă lansez o provocare: Când veți fi capabili să aveți empatie față de toate culturile din lume veți fi pregătiți să aveți empatie față de E.T., față de ființe extraterestre, care provin din afară… Asta ca să mergeți mai departe și să fiți tot mai deschiși. Și cred că aceasta este specificitatea ființei umane, în această lume și, cumva, aceasta este sarcina noastră: să devenim mai buni. Devii mai bun când te provoci pe tine însuți. Acesta este un mod prin care te poți provoca să încerci să îi înțelegi pe alții. Aici și acolo.

 

Participant:

– Credeți că se va contura un nou set de idei din cauza răspândirii populismului sau credeți că este doar o mișcare pasageră care se va risipi?

 

Dacian Cioloș: – În Europa… Cred că construirea unei Europe noi și a unei noi maniere de a gândi poate fi făcută de generația voastră. Ce înseamnă „naționalist” pentru generația voastră, când este atât de ușor să mergi de la București la Lisabona în 3 ore cu 50 de euro? Ce înseamnă „naționalist”?

 

Participant:

– Dar populismul care vizează clasele sociale? Sau care vizează persoanele cu condiții sociale sau economice foarte bune, și nu ține cont de naționalitate?

 

Dacian Cioloș:

– Da, dar acesta se bazează, de asemenea, pe frică. Îți este frică să nu pierzi ceva. Dacă ești educat să împarți cu alții și să călătorești și să lucrezi cu alții înseamnă să împarți cu alții, când ești educat să împarți cu alții nu îți este teamă că vei pierde ceva pentru că știi că oricând poți avea mai mult, lucrând cu alții, nu împotriva altora. Această chestiune ține și de educație și de relaționarea cu alții. Într-adevăr, nu este ușor. Dar, din punctul meu de vedere, nu avem de ce să căutăm modalități prin care să luptăm împotriva populismului și naționalismului îi dai energie și îl încarci, te afli în conflict.

 

Participant: – Ați menționat mai devreme că o țară nu poate să ia o decizie, un guvern nu poate să ia o decizie fără să se gândească cum afectează alte țări. Având acest aspect în minte, aș dori să vă cer opinia cu privire la globalizare, cum am putea să o aplicăm, dacă ar trebui să fie ceva la care să lucrăm.

 

Dacian Cioloș: – Despre globalizare? Pentru mine, problema nu este globalizarea, este cine face globalizarea. Și felul în care se face asta. Când numai companiile fac globalizare și nu se face la nivelul societăților, pas cu pas, integrând societățile, atunci resimți globalizarea ca pe o agresiune. Globalizarea este însă inveitabilă Organizația Națiunilor Unite este un tip de globalizare, practic. Globalizarea unor anumite tipuri de politici, de decizii politice, pentru evitarea conflictelor. Acum, întrebarea este:

Cum poți aduce împreună oameni să lucreze și cum să găsești cel mai bun tip de guverne la nivel global? Globalizarea devine o problemă când nu ai reguli pentru munca împreună, când nu ai guverne, când ai, de exemplu, numai capital comun. Această respingere a globalizării

a fost sărăcia care a respins bogăția din anumite părți ale lumii. Eu sunt de părere că, dacă găsim moduri prin care să împărtășim lucruri, prin care să împărtășim idei, și dacă putem crea un cadru

pentru aceste transferuri și pentru decizii atunci vom face și acest lucru. Dar trebuie să o facem pas cu pas.

Vă mulțumesc foarte mult.

Andra Sfetcu

Andra Sfetcu

Content Writer

Tags:
Andra Sfetcu
Andra Sfetcu
andra.sfetcu@transylvania-college.ro

Content Writer

1Comment
  • International Youth Summit of Transylvania - Transylvania College Blog
    Posted at 13:50h, 19 April Reply

    […] Dacian Cioloș opened the last day of debates, where the students worked together to find solutions to the rise of extreme nationalism. He talked about the role and importance of the European Union. The former Prime Minister concluded his speech by congratulating the students for taking the responsibility to make the world a better place for them and for future generations. You can read the full story here […]

Post A Comment